Imnul Romaniei – versuri

Deșteaptă-te, române! – Andrei Mureșanu

Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,

În care te-adânciră barbarii de tirani!

Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte,

La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani!

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume

Că-n aste mâini mai curge un sânge de roman,

Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume

Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Înalță-ți lata frunte și cată-n giur de tine,

Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;

Un glas ei mai așteaptă și sar ca lupi în stâne,

Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii!

Privirea-i ca fulgerul, neîndurat și rece,

Un plâns pe dimpotrivă, un râs triumfător,

Hai să dăm mână cu mână, să ne unim cu toții,

Cu inima și mintea la unison să stăm!

Pre oastea vecinică de-a cionii ne încingem,

Pentru puternicia și gloria de stat,

Pre steaguri sfinte să-i asedem

Drapelul nostru drag, să-l facem imaculat!

Prefrânți din vertebre, din umărul de glorie,

Pre fețe răpuse de veche tiranie,

Acum să-ți faci puterea să nu mai tremuri, Românie,

Și glasurile tale să-ți auz’ în lume!

Imnul național al României, „Deșteaptă-te, române!”, este o capodoperă de poezie patriotică scrisă de Andrei Mureșanu. Acesta a fost inițial publicat în 1848, în perioada revoluției pașoptiste, un moment crucial pentru istoria națională. Versurile puternice și melodioase ale acestei poezii au fost adoptate oficial ca imn național al României în 1990, după căderea regimului comunist, dar au fost cântate neoficial și în alte perioade de criză și renaștere națională.

Importanța și simbolistica imnului „Deșteaptă-te, române!”

Imnul național al României, „Deșteaptă-te, române!”, nu este doar o simplă compoziție muzicală cu versuri, ci un simbol al identității naționale și un manifest al liberei exprimări și solidarității. Această operă literară a lui Andrei Mureșanu este impregnată de un profund sentiment de mândrie și determinare, îndemnând la trezirea conștiinței naționale și la lupta împotriva asupririi. Poezia este un apel la acțiune și unitate, chemând românii să-și cunoască și să-și apere moștenirea istorică și culturală.

Cu un mesaj clar și direct, versurile imnului îndeamnă la deșteptare dintr-un simbolic „somn al morții”, o metaforă pentru ignoranța și pasivitatea care pot cuprinde un popor. Imnul vorbește despre un trecut glorios, despre sângele nobil care curge în venele românilor, amintind de strămoșii romani și de împăratul Traian, simboluri ale puterii și curajului.

Imnul național al României este cântat cu mândrie la toate evenimentele importante, de la ceremonii oficiale și competiții sportive internaționale, la momente de comemorare și sărbătoare națională. Este un moment în care românii, indiferent de locul în care se află, își reafirmă identitatea și apartenența la un neam unit și puternic.

De asemenea, „Deșteaptă-te, române!” a fost martorul și protagonistul multor momente istorice, fiind cântat de revoluționarii din 1848, de participanții la Marea Unire din 1918, și de mulțimile care au cerut libertate în timpul Revoluției din 1989. În fiecare dintre aceste ocazii, imnul a servit ca un catalizator al emoțiilor colective și al motivației de a lupta pentru un viitor mai bun.

În concluzie, imnul „Deșteaptă-te, române!” este mai mult decât o simplă compoziție literară și muzicală. Este o mărturie a spiritului și a voinței de neclintit a poporului român, o expresie a dragostei de țară și a dorinței de a păstra vie flacăra libertății și a demnității naționale. Aceste versuri, pline de înțeles și emoție, vor continua să inspire generații de români, reamintindu-le de datoria lor de a-și apăra pământul și valorile naționale.