Pentru ochii aia verzi – versuri

Pentru ochii aia verzi – autor necunoscut

Într-o poieniță-nmiresmată,

Sub bolta cerului senin,

Un suflet tainic căuta alin,

Privind spre ochii verzi ce-l încântară.

În adierea vântului cu dor aprins,

În versuri tainice cernute-n zori,

Se ascundea-n privirea lor de vis

Un rost pe care nimeni nu-l știa până-n zori.

O penumbră de lumină și mister

Îmbrățișa sfios această scenă,

Și parcă timpul se oprea smerit

Ca să contemple dragostea eternă.

Sub clar de lună, ochii verzi luciră,

Ca două stele-n cerul de argint,

Iar sufletul, rătăcitor în noapte,

Găsi în ei un univers lucid.

Analiza versurilor

Poezia „Pentru ochii aia verzi” este o operă de artă lirică ce îmbină armonios tema iubirii și contemplația. Autorul necunoscut ne introduce într-un peisaj idilic, unde ochii verzi devin simbolul frumuseții și al misterului. Prin intermediul imagisticii complexe și al simbolurilor, cititorul este transportat într-o lume a emoțiilor pure și a visării.

Prima strofă ne prezintă un cadru natural, o poieniță nmiresmată, care sugerează pacea și liniștea sufletească. Aici, sufletul rătăcitor găsește alinare în privirea ochilor verzi, ceea ce indică impactul profund pe care dragostea îl are asupra individului. Este vorba despre o întâlnire magică, unde ochii devin un portal către o realitate superioară.

Versurile din a doua strofă adâncesc sentimentul de fascinație și mister. Aici, adierea vântului și versurile cernute-n zori sugerează un moment efemer, dar plin de semnificații. Ochii verzi devin martorii tăcuți ai unui univers interior bogat și complex, revelând adevăruri ascunse și dorințe ancestrale.

În a treia strofă, intrigă și mai mult prin penumbra de lumină și mister care îmbrățișează cadrul. Acest joc de lumini și umbre sugerează dualitatea și complexitatea iubirii, care poate fi atât clară, cât și enigmatică. Timpul, un alt element central, este perceput ca un observator tăcut al scenei, subliniind efemeritatea momentelor de dragoste.

În ultima strofă, metafora ochilor verzi ca stele pe cerul de argint aduce o notă de sublim și etern. Ochii verzi devin un simbol al frumuseții eterne, al visării și al dorinței. Această imagine de o frumusețe pură sugerează că iubirea, la fel ca lumina stelelor, poate transcende timpul și spațiul, oferind un refugiu sufletului rătăcitor.

Poezia „Pentru ochii aia verzi” este, așadar, un tribut adus frumuseții și iubirii, exprimând o întâlnire unică și fascinantă cu un ideal. Prin imagini poetice și simboluri puternice, autorul reușește să creeze o atmosferă de visare și să transmită emoții profunde. Această operă lirică rămâne o celebrare a iubirii pure, eternă precum stelele și profundă precum oceanul sufletesc.