Are mama o fetita – versuri

Are mama o fetiță – Maria Tănase

„Are mama o fetiță,

Frumușică foc,

Cu obrăjei de păpușă,

Și cu ochi de foc.

Are mama o fetiță,

Frumoasă ca o floare,

Cu părul bălai în soare,

Și gura ca o cireașă.

Are mama o fetiță

Ca zâna din poveste,

Și când râde ea, toți zic,

„Ce frumoasă este!”

Are mama o fetiță,

Veselă și jucăușă,

Când o vezi cum se zbenguie,

Râzi și tu fără să vrei.

Are mama o fetiță,

Un înger pe pământ,

Cine o vede o dată,

Se îndrăgostește pe loc.

Are mama o fetiță,

Cu suflet de copil,

Cu inima curată,

Și cu zâmbet senin.

Are mama o fetiță,

Ce cântă frumos,

Când o asculți cum cântă,

Te pierzi în visuri dulci.

Are mama o fetiță,

Unică pe lume,

Cu ea îți trece vremea,

Fără să știi cum zboară.

Are mama o fetiță,

Ce dansează ca un fulg,

Iar pașii ei pe scenă,

Sunt ca un vis frumos.

Are mama o fetiță,

Care spune povești,

Cu glas blând și dulce,

Te face să visezi.

Are mama o fetiță,

Care râde și se joacă,

Cu ea îți uiți necazul,

Și tot ce te apasă.

Are mama o fetiță,

Ce îți aduce bucurie,

Și viața ta pustie

Se umple de iubire.

Are mama o fetiță,

Cu ea soarele răsare,

Și cerul e mai senin,

Cu fiecare zâmbet al ei.

Are mama o fetiță,

Un dar neprețuit,

Cu ea viața e frumoasă,

Și totul e împlinit.

Aspecte Importante ale Operei

„Are mama o fetiță” este o poezie plină de tandrețe și emoție, care descrie frumusețea și inocența copilăriei prin ochii unei mame. Acest text liric este un omagiu adus purității și bucuriei care însoțesc primii ani de viață, capturând esența relației speciale dintre mamă și copil.

Poezia este structurată în strofe scurte și ritmate, fiecare dintre ele contribuind la construirea unei imagini perfecte a fetiței. Prin descrierea detaliilor precum „obrăjei de păpușă” sau „ochi de foc”, autorul reușește să transmită cititorului o emoție puternică, făcându-l să simtă frumusețea și gingășia fetiței.

Un alt aspect important al operei este folosirea elementelor naturale și a metaforelor pentru a evidenția trăsăturile copilului. Comparațiile cu elemente precum „floare” sau „zână din poveste” subliniază nu doar frumusețea fizică, ci și puritatea și caracterul magic al copilăriei. Aceste imagini poetice sunt folosite pentru a sugera ideea că copilăria este o perioadă unică și irepetabilă, plină de magie și farmec.

Poezia explorează, de asemenea, modul în care prezența unui copil poate transforma atmosfera și starea de spirit a celor din jur. Prin versurile care descriu cum „te pierzi în visuri dulci” sau „îți aduce bucurie”, autorul sugerează că inocența și veselia copilului au un efect vindecător asupra adulților, aducându-le zâmbetul pe buze și luminându-le ziua.

Importanța legăturii dintre mamă și copil este un alt element central al operei. Fetița este descrisă ca fiind un „dar neprețuit”, iar prezența ei aduce „iubire” și „bucurie” în viața mamei. Această relație profundă și emoțională este o temă recurentă, subliniind legătura indestructibilă și iubirea necondiționată dintre mamă și copil.

„Are mama o fetiță” este o lucrare care încântă prin simplitatea și frumusețea sa, reamintindu-ne de importanța legăturilor familiale și de bucuria pe care o aduce copilăria. Această operă lirică rămâne o mărturie emoționantă a iubirii materne și a frumuseții vieții, capturând esența inocenței și a fericirii pure pe care le aduce un copil în lume.