DeÈ™teaptă-te române – versuri

Deșteaptă-te, române – Andrei Mureșanu

Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,

În care te-adânciră barbarii de tirani!

Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte,

La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani.

Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume

Că-n aste mâini mai curge un sânge de roman,

Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume

Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Înalță-ți lata frunte și cată-n giur de tine,

Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;

Un glas ei mai așteaptă și sar ca lupi în stâne,

Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii!

Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,

Româna națiune, ai voștri strănepoți,

Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,

„Viață-n libertate ori moarte!” strigă toți.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate

Și oarba neunire la Milcov și Carpați!

Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta libertate,

Jurăm că vom da mâna, să fim pururea frați!

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare

Pretinde de la fiii-și azi mână d-ajutori,

Și blestemă cu lacrimi în ochi pe orișicare,

În astfel de pericol s-ar face vânzători!

De fulgere să piară, de trăsnet și pucioasă,

Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,

Când patria sau mama cu inimă duioasă

Va cere ca să trecem prin sabie și foc!

N-ajunse iataganul barbarei semilune,

A cărui plăgi fatale și azi le mai simțim;

Acum se vâră cnuta în moalele tău nume,

Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,

Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;

Acum se-ncearcă cruzii în oarba lor trufie

Să ne răpească limba, dar morți numai o dăm!

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată

Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri!

Strigați în lumea largă că Dunărea-i furată

Prin intrigă și silă, viclene uneltiri!

Preoți, cu crucea-n frunte, căci oastea e creștină,

Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.

Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,

Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost’pământ!

Importanța cântecului „Deșteaptă-te, române”

„Deșteaptă-te, române” este imnul național al României și a fost scris de Andrei Mureșanu în 1848, pe muzica lui Anton Pann. Această piesă remarcabilă a servit ca un simbol al unității naționale și al luptei pentru libertate și independență, având o importanță deosebită în istoria țării noastre. Versurile sale sunt un îndemn la trezire națională, chemându-i pe români să se ridice împotriva tiraniei și să lupte pentru libertate și dreptate.

În contextul revoluțiilor din 1848, un an de răscruce pentru multe națiuni europene, „Deșteaptă-te, române” a fost un strigăt de unitate și de rezistență. Istoric vorbind, cântecul a fost cântat pentru prima dată la Râmnicu Vâlcea, devenind imediat un simbol al revoluției. Mesajul profund al versurilor a avut un impact emoțional imens asupra românilor, inspirând curaj și determinare în momente de criză.

Semnificația politică și culturală a acestui imn a fost atât de puternică încât a fost interzis în perioadele de dictatură, ca în timpul regimului comunist. Cu toate acestea, „Deșteaptă-te, române” a continuat să fie cântat pe ascuns, păstrând vie flacăra conștiinței naționale și a speranței pentru un viitor mai bun. În 1989, în cadrul Revoluției Române, imnul a fost din nou cântat pe străzi, simbolizând sfârșitul regimului comunist și începutul unei noi ere democratice.

Imnul nu doar că inspiră sentimente de mândrie și patriotism, dar servește și ca un memento constant al sacrificiilor făcute pentru libertate și independență. Fiecare vers aduce aminte de datoria civică și morală de a proteja și de a promova valorile fundamentale ale națiunii române, cum ar fi unitatea, integritatea și curajul.

În plus, „Deșteaptă-te, române” are și o semnificație spirituală, chemând la trezirea conștiinței și la lupta continuă pentru idealele democratice. Este un îndemn la luptă împotriva oricărei forme de opresiune și un apel la solidaritate națională, una care se manifestă nu doar prin cuvinte, ci și prin acțiune.

În concluzie, imnul național al României, „Deșteaptă-te, române”, este mult mai mult decât un simplu cântec. Este o expresie a identității și a valorilor naționale, un simbol al luptei pentru libertate și un îndemn la unitate și rezistență. Versurile sale puternice și pline de emoție continuă să inspire generații de români, reamintindu-le de puterea colectivă pe care o au atunci când se unesc în numele unui scop comun.